Cred că ideologiile care se mișcă în direcția replicării pure (față de grija față de conștiință și valență) tind să o facă destul de transparent odată ce știi ce să cauți. Faptul că atât de mulți oameni se îndrăgostesc de ele, IMO, este rezultatul unei lipse de inoculare memetică împotriva unor astfel de modele. În cazul în care este util, iată un ghid redus foarte simplu: Ideologii reglate pentru replicare pură O ideologie construită în principal pentru a persista își prezintă învățăturile ca fiind dincolo de orice îndoială, impune coduri stricte de comportament și tratează scepticismul ca pe o lipsă de loialitate. Dovezile contradictorii sunt reintroduse în sistem ca validare ulterioară, închizând ușa unei revizuiri autentice. Adepții se confruntă cu costuri sociale sau existențiale mari pentru a pleca, în timp ce promisiunile unui statut unic sau de mântuire îi mențin investiți. Frica și identitatea tribală le alimentează răspândirea, făcând doctrina captivantă emoțional și auto-sigilată din punct de vedere structural, fără a ține cont de calitatea trăită a celor care o urmează. De obicei, se pune un accent puternic pe discreditarea noilor paradigme epistemologice și a sunetelor de informații care ar putea contrazice principiile de bază ale ideologiei. Ideologii aliniate cu conștiința de echipă O ideologie orientată spre bunăstarea conștientă tratează credințele ca pe ipoteze de lucru. Invită la testarea prin experiență directă, cultivă umilința cu privire la ceea ce este cunoscut și prețuiește autocorectarea. Practici precum meditația, cercetarea etică, testarea empirică și serviciul plin de compasiune urmăresc să aprofundeze empatia și claritatea, mai degrabă decât loialitatea poliției. Obiectivul este de a armoniza mințile cu realitatea și între ele, susținând atât creșterea intelectuală, cât și profunzimea emoțională. Propagarea contează numai dacă ușurează suferința și lărgește înțelegerea. De obicei, există o deschidere către noi paradigme epistemologice în speranța de a găsi noi abordări pentru a afla ce este adevărat și fals, chiar dacă noile informații contrazic dogma sau ipotezele de fundal. Îmbunătățirea bunăstării și abordarea adevărului este prioritatea față de loialitatea oarbă și reproducerea credințelor.