Lucrul la propriile mele lucruri este literalmente cel mai înfricoșător lucru pe care îl fac. Zilele astea mă descurc mult mai bine. Dar în cea mai mare parte a celor doi ani, stresul financiar, incertitudinea și grijile m-au ținut treaz noaptea. Pacea a început să vină odată ce am acceptat că nu pot controla totul. Sunt multe în mâinile mele, ca să spun așa. Ceea ce a făcut această realizare a fost să mă angajez mai mult în tot ceea ce puteam controla. Adică, mergi dincolo de ceea ce faci. Nu te mulțumi cu mediocritatea doar pentru că este mai ușor. Mergeți pe calea mai grea. Traseul mai lung. Chiar dacă nimeni nu o vede. Nu o faci pentru ei. O faci pentru tine. Este ceea ce te face o persoană mai puternică și mai bună. În cele din urmă, va fi diferența cheie între cei care ies în evidență. Și cei care fac parte din mulțime. Acum nu vedeți asta ca pe o bătaie pe spate. Deloc. Încerc doar să vă arăt că, acceptarea a ceea ce poți controla versus ceea ce nu poți controla poate fi eliberatoare. Și, de asemenea, o forță care să te conducă. Concluzie? Am pictat mult beton pe care niciunul dintre voi nu îl va vedea 😅💀