Trezirea a schimbat fundamental modul în care văd religia. Sunt încă necredincios, dar nu mai simt nicio dorință de a-i deconverti pe alții. Susținerea ateismului se limitează acum la creșterea gradului de conștientizare a faptului că nu toată lumea crede în Dumnezeu, că este în regulă să nu crezi, că poți fi o persoană bună fără credință și că ateismul nu este sinonim cu ostilitatea față de creștini sau alți oameni religioși. Sunt fericit să discut motivele empirice ale necredinței mele cu oricine mă întreabă, dar contra-apologetica nu mai este un obiectiv mai larg al meu. Într-un fel, sunt un necredincios care crede în credință – deși nu aș promova niciodată credința. Este o poziție incomodă și m-am gândit să scriu ceva despre asta.